era toamna in asfintit, imi tiram corpul prin iarba uscata si crengi cazute ascunse de frunzele ruginii, astfel ducindu-mi blestemul mai departe, de tiritoare tacuta. am mers mult , vintul iernii deja incepuse sa sufle , cind inca ma tiram prin cimpie. scopul meu era sa ajung cit mai repede la un adapost , unde sa pot ierna in voie. incepuse sa ploua , iar in zare se vedeau deja virfurile muntilor inzapeziti , cu un ultim efort grabi mersul spre ei , poate poate... spre seara eram deja la poalele unui deal impadurit hrana se gasea , caci , tocmai acum un popindau imi trecu cale iar mai departe , o familie de iepurasi isi faceau si ei provizi de iarna prin preajma. deci , cum nu sunt un gurmand , am ales mai intii sa-mi gasesc un adapost, lasind hrana pe mai tirziu. nu a fost nevoie sa caut mult , caci aparu in fatza mea ,inalta si bine protejata , o movila de pamint imprejmuita de tufe de zmeura am dat un ocol , asa cum fac de fel , ca sa ma asigur ca nu am dusmani aproape. totul parea bine si fara probleme , asa ca incintat ma strecurai incet spre ea. obosit la maxim si trist am pus capul pe un snop de frunze cind dintrodata am alunecat spre jos , spre intuneric. poc , a fost ultimul sunet auzit , nu stiu cit am stat asa , dar cind am realizat unde sunt si am pridicat capul spre cer , stelele deja rideau de mine. da , eram in gaura , o gaura pe masura mea o gaura ca pentru mine , calduta putin comoda si fara musafiri. am inceput sa inspectez locul , parea linistit si tihnit , era tot ce-mi doream , un loc unde sa ma pot adaposti de iarna si frig, sa pot dormi si visa la vara viitoare, la aventura , la vinatoare . da , gaura era pe placul meu , nu prea mare nici prea strimta , caci ma puteam misca in voie, asa ca am purces afara sa adun ceva frunze uscate pt culcusiul meu. trecusera 3 zile , in linistea gaurii , am depanat amintirile unei veri pline de caldura si soare , caci iubesc soarele pe creanga , mai ales la asfintit , imi place sa lenevesc undeva sus ,de unde sa pot admira imprejurimile. alungat de neamuri , noul adapost imi conferea o stabilitate emotionala si un loc de meditat caci timp aveam berechet , asa ca am inceput cind deodata se auzi -ce faci , ai carat toate frunzele astea uscate aici ai facut atita mizerie si acum meditezi? surprins de voce , ridica-i capul sa vad cine este si ce vrea , dar nimic in jur. -heiii sunt eu gaura , si nu doresc mizerie aici -bine , dar nu este mizerie , doar putina frunza ca sa-mi tina de cald la iarna si te rog nu te supara asa tare , mai bine hai sa ne cunoastem. eu siiiiiint , tu cum te numesti? -gaura , dar vecini imi zic gaurica , ca sunt cea mai tinara din zona si nici mare nu-s , ca sa intre ursul. -incintat de cunostinta , uite eu voi sta o vreme cu tine si doresc sa ne intelegem de vrei ori chiar sa devenim prieteni, sa ne povestim visele intimplarile traite , ori aventurile. -suna ispititor , dar vreau sa ma asigur ca nu incepi sa sapi in mine sa-mi faci surate prin preajma , nu ca n-as i vrea dar sunt inca tinara... -nuuu , stai linistita , imi ajungi atit cit esti,pe bune si nu am intentii demolatoare , deci eu zic sa incepem iar de rele sa uitam. -da , him , sa te cred , sa nu te cred, totusi incerc sa vedem ce-o fi. - sa sti ca nu ai ce pierde , iarna bate la usa riscai sa fi umpluta de zapada , asa ca eu ma voi ingriji sa te protejez cu cit mai multe frunze uscate , mici si mari ,ca sa astupam intrarea pentru o vreme , iar la primavara voi deschide ca sa intre soarele cald si la tine. -da , bine gindit , dar sa nu rupi malu sa nu ma largesti cu frunzele tale -heei , am invatat sa ma strecor prin urechile acului , dara- mite prin gaura. si asa facuram amindoi o alianta ca ne prinse primavara , iar cind razele soarelui au luminat intia data gaura , o mare bucurie a fost amestecata cu tristete. -si acum ce vei face , zise gaura -am sa plec ,doar asa a fost intelegerea -unde sa pleci , afara misuna mii de primejdii pt tine , hai te rog ramii , am sa-ti fiu adapost si prieten de vise, completa cu tristete si spreanta in glas gaurica. si din acea zi am ramas am2 legati cu fire nevazute un sarpe si-o gaura pentru vecie.