miercuri, 16 iunie 2010

inima in zdrente


mergea agale , iar cind si cind

privea buimac la ce se intimpla in jur.

cum unii tipau , altii rideau ,

dar toti aveau un punct comun

---lasitatea!

se apropiau de el incet , batjocorindul

impingindul , scuipindul si

spunindui vorbe de ocara, pina intr-o

zi cind , cineva se apropie cu o batista

si-i sterse fruntea , si ochii.

el ramase tacut ,aproape uimit , cum de

se putea gasi cineva atit de blind si bun?

nu , cu siguranta nu , este doar in imaginatia lui

aceasta fiinta nu este reala si totusi

......

trecura luni , iar el isi deschise larg ferestrele

spre viata , murea si se nastea zilnic...

acum avind un scop ...iubirea , ori poate

se insela si de data asta.

zilele se scurgeau , aducind cit mai multe

promisiuni si bucurii , , au fost si vremuri

cu ploaie , dar el intelegea ca fara apa nu

pot creste florile , ierta si merse mai departe.

.....

in timp intoarse gingasia gestului primit

cu multa dragoste , ce acum izvora ca un torent

si pe care cu greu il putea domoli , asemeni unui

val urias se revarsa peste dragostea lui

zi si noapte , iar el se temea ca nu cumva

iubirea sa se inece...

.....

cind toti o luara razna

in jurul sau

el era deja pe val , da , se simtea implinit si

stingaci , chiar foarte stingaci , tacu, ca sa nu sperie

ce se cladea in jurul sau ,accepta de toate

cu bune si rele , uita de rautatea oamenilor .

le mai acorda o sansa , poate ceva bun este si in ei

pina la urma , dar valul se micsora treptat

pina cind simti cum de sub picioare ii fuge

nisipul.

atunci incepu sa plinga iar in sufletul sau

era ca la inceput , un om cu inima zdrentuita

prinsa intre valuri , iar la mal , iubirea nu-l mai

privea , statea ascunsa , ii era deja rusine cu el

si de ce facuse , de tot ce isi propusese

sa faca cu el.

......

o vazu pentru ultina oara , cind, intorcind capul ,

ii facu cu mina un semn , parea de la revedere , insa

era semnul de plecare , de parasire , atit il putu

duce cu ea, iar el intelesese , oftind adic , raspunse

la semn

-da am inteles...

....

nimic nu este facut sa fie , ci doar sa para ca este

tot cei val ca valul trece

iar acum, in bataia vintului , inima lui

zdrentuita , pare un steag , ce prin lupte

a vazut multe , desirat si ars , rupt pe alocuri

abea destingindu-se insemnele....

....

ea pleca in cautarea altei inimi

mai sanatoasa si plina de viata

caci asta era scopul ei,

cu care sa mai meagra o alta bucata de drum

si tot asa....

calatorim prin viata ca prin vagoanele de tren , cutind un loc

mai comod , iar cind il gasim nu facem decit sa dormim....

....

s-a asternut noaptea peste el , este rece si umeda

un vint taios incepe sa-l strapunga in spate

dar nu-i mai pasa ,acum nu-i mai pasa , stie ca mai are

citiva pasi de facut

si totul se va termina, asa cum a inceput ..

in noapte.

singur si strain in el , EL paseste incet

deja albit de ginduri si tristete , ca si cum nimic nu

s-a intimplat ca si cum totul a fost un vis

in mintea lui .

ajuns aproape , multimea apare din nou

rizind si plingind , scuipind si injurind,

pe cel ce nu facuse niciun rau, decit ca le

zimbise , atunci cind ei erau tristi..





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate